Sprijin în doliu
Doliul nu este ceva ce trebuie „rezolvat”. Este o reacție profund umană la pierdere, iar modul în care trăiești durerea poate fi foarte diferit de la o zi la alta. Uneori e amorțeală, alteori e furtună. Uneori funcționezi aparent normal, iar apoi un detaliu mic (o melodie, un miros, o dată) te lovește din plin.
Această pagină (România) combină: ajutor urgent, pași practici pentru a te ține pe linia de plutire, semnele care arată că ai nevoie de sprijin profesionist și resurse românești de încredere.
Pe această pagină
Pentru pașii practici după un deces, vezi Ce trebuie făcut după un deces sau revino la Ajutor & Îndrumare România.
Ajutor urgent în România
Dacă simți că nu poți rămâne în siguranță (sau ai gânduri de a-ți face rău), cere ajutor imediat. Nu trebuie să fii „sigur(ă)”. E suficient să îți fie greu.
- În urgență: 112
- Dacă ai nevoie de cineva care să te asculte: caută o linie de sprijin (vezi resursele de mai jos) sau mergi la cea mai apropiată unitate medicală / cameră de gardă.
- Dacă nu poți vorbi la telefon, folosește opțiuni de email/chat de pe site-urile organizațiilor.
Linii de criză / suport imediat
112 — Urgențe (Ambulanță / Poliție / Pompieri)
Dacă există risc imediat pentru viață sau siguranță (tu sau altcineva), sună acum.
Telefon: 112
Disponibil 24/7.
Alianța Română de Prevenție a Suicidului (ARPS) — TelVerde
Sprijin emoțional confidențial pentru persoane aflate în criză. Dacă îți este greu să rămâi în siguranță, sună sau scrie.
Website: https://www.antisuicid.ro
Telefon: 0800 801 200
Email: sos@antisuicid.ro
Programul poate varia; verifică site-ul/conturile oficiale pentru intervale actualizate.
Primele zile: ce e normal și ce ajută
În primele zile, multe persoane descriu o combinație de șoc, confuzie, vinovăție, amorțeală sau agitație. Poți avea probleme cu somnul, apetitul, concentrarea și memoria. Poți simți că „nu e real”. Toate acestea pot fi reacții normale la o pierdere majoră.
Obiectiv realist în primele 72 de ore
Nu este să „fii bine”. Este să te menții: apă, ceva de mâncare, câteva ore de odihnă, un om de încredere aproape și ajutor cu lucrurile administrative.
12 lucruri practice care ajută în doliu
Acestea nu „repară” doliul. Dar îl fac mai suportabil, zi cu zi. Alege 1–2 lucruri, nu toate.
- Ținte minime pentru corp: apă, o masă simplă, duș, somn când se poate.
- Un om-ancoră: cineva pe care îl poți suna/texta când e prea greu.
- Respirație/împământare 60 sec: numără 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le atingi, 3 pe care le auzi.
- Scrie 10 rânduri: fără cenzură, doar ca să scoți presiunea din interior.
- O plimbare scurtă: 10 minute pot schimba nivelul de tensiune din corp.
- Pauze de la „admin”: programează timp limitat pentru acte/telefoane, apoi oprește-te.
- Ritual simplu de amintire: lumânare, fotografie, un mesaj spus cu voce tare, o rugăciune.
- Nu te judeca pentru momentele bune: dacă râzi, nu înseamnă că „nu îți pasă”.
- Evită amorțirea cu alcool/substanțe: pot amplifica anxietatea și doliul pe termen lung.
- Cere ajutor concret: „Poți să… (mâncare / cumpărături / un drum / să stai cu mine 30 min)”.
- Reducerea stimulilor: mai puține știri, mai puține discuții conflictuale, mai multă liniște.
- Sprijin profesionist devreme: nu trebuie să „aștepți să treacă”; uneori 2–3 ședințe pot stabiliza.
Cum găsești un psiholog/psihoterapeut în România
Când ești în doliu, energia e puțină. Mai jos ai o metodă simplă, „pas cu pas”, ca să găsești un specialist potrivit și sigur.
1) Verifică acreditarea
Caută specialistul în registrele publice (de exemplu, COPSI) ca să confirmi că este atestat și vezi specializarea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie etc.).
2) Alege tipul de ajutor
- Consiliere în doliu: suport practic + emoțional, pe termen scurt/mediu.
- Psihoterapie: când durerea e blocată, apare anxietate/depresie, traumă, vinovăție intensă.
- Psihiatru: dacă există risc, insomnie severă prelungită, atacuri de panică, depresie severă sau gânduri suicidare (poate recomanda și medicație).
3) Întrebări bune pentru prima discuție
- Ai experiență cu doliu / pierdere traumatică?
- Ce abordare folosești (și cum arată o ședință)?
- Care sunt tarifele, durata ședinței și politica de anulare?
- Oferi online / la cabinet? Cât de des recomanzi întâlniri la început?
4) Semne că e potrivit
Te simți ascultat(ă), nu judecat(ă). Nu te presează să „treci peste”. Îți oferă structură, dar îți respectă ritmul.
Când este important să ceri sprijin
Unele dificultăți sunt normale la început. Dar e recomandat să ceri ajutor dacă observi că suferința te blochează complet sau se agravează.
- Nu reușești să funcționezi (muncă, îngrijire de sine, responsabilități) timp de săptămâni
- Insomnie severă persistentă sau anxietate puternică
- Izolare totală, retragere, „nu mai are rost”
- Creșterea consumului de alcool/medicamente ca să amorțești
- Atacuri de panică, flashback-uri, simptome de traumă
- Gânduri frecvente despre moarte sau auto-vătămare
Dacă există risc pentru viață
Sună la 112 sau cere sprijin imediat (vezi secțiunea „Ajutor urgent”).
Doliu vs depresie: cum le deosebești
Doliul și depresia pot arăta similar: oboseală, plâns, retragere, lipsă de energie, somn afectat. Diferența principală este adesea felul în care se mișcă durerea.
În doliu
- Durerea vine în valuri și poate fi declanșată de amintiri/dăți/locuri.
- Poți avea și momente de liniște sau conexiune, chiar dacă scurte.
- Gândurile se concentrează pe pierdere și pe dor.
În depresie
- Starea de gol/hopelessness e mai constantă și generalizată.
- Dispare interesul pentru aproape orice, nu doar legat de pierdere.
- Auto-învinovățirea severă și ideile de inutilitate pot domina.
Dacă te regăsești mai mult în zona depresiei sau te simți în pericol, discută cu medicul de familie/psihiatrie sau caută sprijin de criză.
Cum ajuți pe cineva îndoliat (fără clișee)
- Spune lucruri simple: „Îmi pare rău. Sunt aici.”
- Oferă ajutor concret: „Îți aduc mâncare mâine la 18:00.”
- Nu grăbi: evită „trebuie să fii tare”, „timpul le vindecă” sau „treci peste”.
- Amintește-ți de date grele (30 zile, 6 luni, 1 an) — atunci sprijinul contează enorm.
- Dacă apar semne de risc (auto-vătămare, dezorientare, consum excesiv), încurajează ajutor imediat.
Resurse și organizații (România)
Urgent / criză
112 — Urgențe (Ambulanță / Poliție / Pompieri)
Dacă există risc imediat pentru viață sau siguranță (tu sau altcineva), sună acum.
Telefon: 112
Disponibil 24/7.
Alianța Română de Prevenție a Suicidului (ARPS) — TelVerde
Sprijin emoțional confidențial pentru persoane aflate în criză. Dacă îți este greu să rămâi în siguranță, sună sau scrie.
Website: https://www.antisuicid.ro
Telefon: 0800 801 200
Email: sos@antisuicid.ro
Programul poate varia; verifică site-ul/conturile oficiale pentru intervale actualizate.
Găsirea unui specialist acreditat + organizații profesionale
Colegiul Psihologilor din România (COPSI)
Autoritatea profesională pentru psihologi. Util pentru a verifica dacă un psiholog este atestat și pentru a consulta registrele publice (psihologi autorizați, specializări, statut).
Website: https://www.copsi.ro
Caută în registrele publice/filiale pentru verificare și orientare către specialiști acreditați.
Federația Română de Psihoterapie (FRP)
Federație profesională care reunește organizații de formare și standarde în psihoterapie. Poate fi utilă pentru orientare către organizații/școli și registre profesionale.
Website: https://psihoterapie-federatie.ro
Verifică secțiunile FRP/registre pentru orientare către organizații acreditate și practicieni.
Asociația Psihologilor din România (APR)
Organizație profesională istorică (psihologie). Utilă pentru orientare, evenimente, resurse și comunitate profesională.
Website: https://apsi.ro
ARTCC — Asociația Română de Terapie Comportamentală și Cognitivă
Educație și formare evidence-based în terapiile cognitiv-comportamentale. Poate ajuta la identificarea practicienilor formați/afiliați și la înțelegerea standardelor CBT.
Website: https://artcc.ro
Caută secțiunile despre echipă, formare și afilieri; unele asociații publică liste/registre de practicieni sau îndrumă către membri.
Copii și adolescenți
Telefonul Copilului — linia 116 111
Sprijin pentru copii și adolescenți (și îndrumare pentru părinți) pentru dificultăți emoționale, abuz, violență, anxietate, doliu și alte situații grele.
Website: https://telefonulcopilului.ro
Telefon: 116 111
Gratuit. Dacă este vorba de protecția copilului în România, există și numărul 119 (autoritatea de protecție a copilului).
Salvați Copiii România
Programe și servicii de sprijin pentru copii și familii; uneori include consiliere și îndrumare către servicii locale.
Website: https://www.salvaticopiii.ro
Centre locale / universitare / spitale (orientare generală)
Centre universitare de consiliere psihologică (exemple: UB / UPB / UMF)
Multe universități mari au centre/clinici de consiliere pentru studenți (și uneori pentru comunitate, prin proiecte/clinici universitare). Dacă ești student, întreabă direct la universitatea ta.
Caută pe site-ul universității: „consiliere psihologică”, „clinică psihologică”, „centrul de consiliere”.
Centre de consiliere și psihoterapie (publice sau private) — în multe orașe
În orașele mari există adesea centre/clinici de psihologie și psihoterapie (de stat sau private). Dacă nu știi de unde să începi, verifică întâi acreditarea specialistului (COPSI).
Întreabă la medicul de familie/psihiatrie/psihologie clinică din ambulatoriu pentru îndrumare locală.
Servicii psihologice în spitale/ambulatoriu
În unele spitale și policlinici există psihologi clinicieni și/sau servicii de sănătate mintală. Poți întreba în ambulatoriu sau la secția de psihiatrie/psihologie clinică.
Disponibilitatea diferă mult între județe și unități medicale.
Situații speciale (ex: după suicid)
Suport după suicid — ARPS (și îndrumare către grupuri)
Dacă ai pierdut pe cineva prin suicid, ai nevoie de sprijin specializat (șoc, vinovăție, întrebări fără răspuns, stigmat). Începe cu o linie de criză și cere îndrumare către consiliere/grupuri.
Website: https://www.antisuicid.ro
Telefon: 0800 801 200
Email: sos@antisuicid.ro
Un gând important
A cere ajutor nu înseamnă că „nu te descurci”. Înseamnă că alegi să ai grijă de tine într-un moment care poate fi copleșitor. Doliul nu se fixează — dar se poate purta mai blând, cu sprijinul potrivit.
Vezi și: Ce trebuie făcut după un deces • Organizarea funeraliilor • Aspecte legale • Servicii publice