Succesiune în România: notar, certificat de moștenitor, bunuri, datorii & pași fiscali
Această pagină explică „coloana vertebrală” juridică după un deces în România: ce este masa succesorală (bunuri + datorii), cine moștenește, cum funcționează procedura succesorală la notar, ce documente sunt necesare, cum se gestionează conturile bancare, imobilele și datoriile, ce înseamnă acceptarea sau renunțarea la moștenire și ce faci în situații complicate (minori, conflict între moștenitori, bunuri în străinătate).
Rezumat rapid (România)
1) Strânge actele și fă o listă realistă a bunurilor și datoriilor. 2) Alege notarul și deschide procedura succesorală. 3) Obține certificatul de moștenitor (de regulă, documentul cheie pentru bancă, imobile și partaj). 4) Achită cheltuielile/obligațiile succesiunii înainte de a împărți efectiv bunurile. 5) Dacă există riscuri (datorii mari, litigii, minori, bunuri externe), cere ajutor profesionist cât mai devreme.
Nu există o „soluție universală”: pașii și actele cerute pot varia în funcție de bunuri, de situația familială și de instituțiile implicate. Dacă ai îndoieli, un notar sau un avocat îți poate preveni greșeli costisitoare.
Checklist (0–7 zile): ce poți face repede, fără să greșești
Țintă: să aduni informațiile corecte și să eviți acțiuni ireversibile prea devreme.
Acte și informații de strâns
- Certificat de deces (copii) și acte de identitate (ale persoanei decedate, dacă există la îndemână, și ale moștenitorilor)
- Certificate de naștere/căsătorie (pentru dovedirea legăturii de rudenie și a stării civile)
- Acte de proprietate: contracte, titluri, extrase de carte funciară, documente auto, acțiuni/participații
- Documente bancare: extrase, IBAN-uri, contracte de depozit, informații despre credite
- Asigurări, pensie, angajator (dacă există drepturi de plată): polițe, adeverințe, fluturași
- Lista datoriilor: credite, rate, utilități, taxe locale, întreținere, datorii către persoane fizice
Acțiuni „sigure”
- Fă un inventar (provizoriu) al bunurilor și datoriilor — chiar și cu valori aproximative
- Protejează bunurile (locuință, documente, obiecte de valoare) și documentează (poze/listă) fără a împărți
- Contactează instituțiile pentru procedura lor după deces (bancă, asigurator, angajator, primărie)
- Stabilește rapid cine va coordona dosarul (un moștenitor + notarul ales)
Ce să eviți la început
- Retrageri/transferuri din conturi fără baza legală (risc mare de blocaje și dispute)
- Vânzarea bunurilor succesiunii înainte de clarificarea moștenitorilor și a drepturilor
- Plata datoriilor „din buzunar” fără să știi dacă datoria e a succesiunii sau a ta (garanție/co-debitor)
Plan în 7 pași: ordinea recomandată (practică, clară)
Urmează acești pași ca să reduci riscul de blocaje și conflicte.
1) Clarifică moștenitorii și situația familială
Identifică persoanele care pot moșteni: soț/soție, copii, părinți, alte rude. Dacă există un testament, află unde este. Dacă există copii din relații anterioare sau o situație de fapt complicată, notează tot din start.
2) Inventariază bunurile și datoriile (masa succesorală)
Fă o listă completă: conturi, depozite, salarii de încasat, pensii, asigurări, imobile, autoturisme, bunuri de valoare, dar și credite, utilități, taxe, întreținere, împrumuturi.
3) Alege notarul și deschide procedura succesorală
În practică, notarul este punctul central: stabilește moștenitorii, verifică actele și emite certificatul de moștenitor. Întreabă din prima listă de acte și pașii specifici situației tale.
4) Obține certificatul de moștenitor (document-cheie)
Certificatul de moștenitor atestă cine moștenește și în ce cote. Este baza pentru: bancă, carte funciară, auto, partaj, vânzare, împărțire între moștenitori.
5) Clarifică banca și obligațiile curente
Băncile au proceduri stricte la deces. În mod obișnuit, accesul pe conturi se restrânge până la prezentarea documentelor succesorale. Întreabă despre plăți urgente și despre pașii pentru închiderea/transferul conturilor.
6) Gestionează datoriile și cheltuielile succesiunii înainte de distribuire
Regula generală: se achită întâi cheltuielile și datoriile succesiunii, apoi se împarte ce rămâne. Dacă există riscul ca datoriile să depășească bunurile, cere sfat profesionist înainte de a „accepta” în mod definitiv.
7) Partaj / înscrieri / vânzare (după ce drepturile sunt clare)
Pentru imobile: actualizarea drepturilor în cartea funciară și apoi, dacă e cazul, partaj sau vânzare. Pentru auto: transcriere/înmatriculare. Pentru bunuri mobile: împărțire prin acord, ideal documentată.
Termeni cheie
Înțelege vocabularul și vei naviga mult mai ușor procedura.
Succesiune / moștenire: transmiterea bunurilor și datoriilor unei persoane decedate către moștenitori.
Masa succesorală: totalitatea bunurilor (activ) și datoriilor (pasiv) existente la data decesului.
Certificat de moștenitor: act emis de notar care stabilește moștenitorii și cotele lor; folosit în relația cu banca și pentru bunuri (inclusiv imobile).
Partaj: împărțirea concretă a bunurilor între moștenitori (după stabilirea cotelor).
Testament: act prin care o persoană stabilește dispoziții pentru după deces (în limitele legii).
Renunțare: refuzul moștenirii (util uneori când există datorii mari sau incertitudini).
Cine moștenește (pe scurt): ce trebuie să știi înainte de orice
Moștenitorii și cotele se stabilesc în funcție de lege și/sau testament.
În România, moștenirea poate fi legală (conform regulilor din Codul civil) sau testamentară. În practică, notarul stabilește cine sunt moștenitorii, în ce categorie se încadrează și ce cote se aplică, pe baza actelor de stare civilă și a eventualelor dispoziții testamentare.
Situații care cer atenție sporită
- Copii din relații diferite / familie reconstituită (posibile tensiuni și clarificări suplimentare)
- Soț/soție + părinți ai defunctului (interacțiuni de drepturi care pot fi neintuitive)
- Testament + moștenitori rezervatari (unele persoane pot avea protecție legală)
- Bunuri dobândite în căsătorie (regim matrimonial) vs bunuri proprii
Dacă simți că „nu e simplu”, e un semn bun să deschizi dosarul la notar devreme și să eviți decizii rapide (vânzare, împărțire informală).
Notarul & procedura succesorală: cum funcționează în viața reală
Notarul este, de regulă, traseul practic pentru succesiune: identifică moștenitorii și emite certificatul.
Procedura succesorală notarială are ca scop să stabilească oficial moștenitorii și cotele lor, pe baza actelor. În multe dosare, acesta este drumul cel mai eficient pentru a evita blocaje la bancă și pentru a putea lucra legal cu bunurile.
Ce face notarul, în mod uzual
- Verifică actele de stare civilă și legătura de rudenie
- Identifică bunurile succesiunii (pe baza actelor prezentate, informațiilor și verificărilor)
- Clarifică existența testamentului (dacă există) și efectele lui
- Stabilește moștenitorii și cotele
- Emite certificatul de moștenitor și, după caz, acte pentru partaj sau înscrieri
Când devine mai complex și merită ajutor suplimentar
- Datorii mari, garanții, co-debitori, litigii
- Imobile multiple / probleme de carte funciară / lipsă acte
- Moștenitori în străinătate / procuri / traduceri
- Minori sau persoane cu capacitate restrânsă
- Conflict între moștenitori sau suspiciuni (vânzări, retrageri, influență)
Acte necesare: listă practică (ca să nu pierzi timp)
Notarul îți va confirma lista exactă, dar aceasta e o bază foarte bună pentru majoritatea cazurilor.
Acte personale / stare civilă
- Certificat de deces (original + copii)
- Acte de identitate (moștenitori) + eventual act de identitate al defunctului (dacă există)
- Certificate de naștere/căsătorie/divorț (după caz) pentru dovedirea legăturilor
- Dovada domiciliului defunctului (după caz, util pentru taxe/primărie și stabilirea competenței)
Acte pentru bunuri
- Imobile: contracte/titluri, extras CF (dacă disponibil), documentații, număr cadastral
- Auto: carte identitate vehicul, talon, contract/act de dobândire
- Conturi: extrase, contracte depozit, IBAN-uri, scrisori bancare
- Asigurări/pensii: polițe, adeverințe, contracte (asigurare de viață / grup etc.)
- Alte bunuri: facturi, certificate, evaluări (pentru obiecte de valoare) dacă e nevoie
Truc pragmatic
Fă un dosar fizic + unul digital (scan/poze) și numerotează documentele. În caz de conflict, un dosar bine organizat reduce mult stresul.
Bancă: conturi, carduri, depozite, credite — ce se întâmplă după deces
Băncile acționează conservator: accesul se restrânge până la documente succesorale.
În practică, banca poate restricționa accesul la conturile persoanei decedate după notificarea decesului. Pentru a opera legal (închidere, transfer, retragere, administrare), de obicei se cer documente care dovedesc calitatea de moștenitor (ex. certificatul de moștenitor) și actele cerute de banca respectivă.
Ce să întrebi banca (întrebări excelente)
- Ce documente cereți exact pentru deblocare/închidere/transfer către moștenitori?
- Există plăți urgente admise (de ex. cheltuieli funerare) și care e procedura?
- Cum se tratează depozitele, conturile comune, cardurile și plățile recurente?
- Există credite active? Cine este co-debitor/garant? Ce opțiuni există pe perioada succesiunii?
Nu presupune
Nu presupune că e „OK” să scoți bani sau să folosești cardul doar pentru că „era în familie”. Chiar și când intenția e bună, astfel de acțiuni pot genera blocaje și dispute.
Datorii: cine plătește și în ce ordine?
Regula bună de reținut: întâi se achită datoriile succesiunii, apoi se împarte ce rămâne.
Principiu general (practic)
Datoriile persoanei decedate sunt, de regulă, datorii ale succesiunii și se achită din masa succesorală. Moștenitorii pot deveni expuși dacă acceptă moștenirea fără să înțeleagă dimensiunea datoriilor sau dacă sunt co-debitori/garanți.
Ce datorii apar frecvent
- Credite bancare / carduri de credit / descoperit de cont
- Rate leasing, abonamente, utilități, întreținere
- Datorii fiscale (după caz) sau regularizări
- Cheltuieli medicale / îngrijire / cămin (dacă există)
Când să fii foarte atent
- Nu ai o imagine completă a datoriilor (e posibil să apară ulterior)
- Există procese, popriri, executări, sau împrumuturi informale
- Există credite unde cineva e co-debitor sau garant (răspunderea poate fi separată de succesiune)
Imobile: intabulare, vânzare, partaj, administrare
Imobilul este de obicei piesa cea mai grea: documente, carte funciară, acord între moștenitori.
Dacă există imobile, după stabilirea moștenitorilor (certificat), urmează în practică: înscrierea drepturilor în cartea funciară, apoi partaj (dacă sunt mai mulți moștenitori) sau vânzare/transfer.
Checklist imobil (foarte concret)
- Actele de proprietate sunt complete? Lipsurile se rezolvă înainte de vânzare/partaj.
- Există sarcini: ipotecă, sechestru, litigiu? Verifică înainte de planuri.
- Cine folosește locuința între timp? (acord scris simplu = previne conflicte).
- Cine plătește cheltuielile curente (întreținere, utilități, asigurare)?
- Dacă se vinde: cine semnează, cum se împart banii, cum se acoperă datoriile?
Atenție la „împărțirea informală”
Chiar dacă „ne-am înțeles”, fără acte clare pot apărea blocaje la bancă/CF și dispute ulterior. Pentru imobile, formalizarea prin notar este, practic, standardul de siguranță.
Acceptare vs renunțare: cum gestionezi riscul (mai ales când sunt datorii)
Decizia de a accepta moștenirea nu e doar „da/nu”: e și despre risc și informație completă.
În multe familii, întrebarea reală este: „Există datorii pe care nu le vedem încă?”. Dacă există incertitudini sau datorii mari, cere sfat profesionist înainte să iei decizii sau să faci acte importante.
Semne că trebuie să încetinești
- Nu ai extras/claritate bancară completă
- Există credite, popriri, litigii, sau activitate de afaceri
- Moștenitori în conflict sau moștenitori greu de contactat
Recomandare pragmatică
Cere notarului o discuție explicită despre „riscul de datorii” și pașii siguri. Scopul: să nu distribui bunuri înainte să știi ce obligații există.
Testament: cum se tratează (și de ce poate genera tensiuni)
Testamentul poate schimba ordinea, dar nu întotdeauna „orice” este posibil; depinde de lege și de moștenitorii protejați.
Dacă există testament, notarul va analiza validitatea și efectele lui. În practică, problemele apar când: testamentul este vechi/ambiguu, există mai multe testamente, apar suspiciuni de influență sau fals, sau există moștenitori care cred că au drepturi protejate.
Ce să faci dacă apare un testament
- Nu te grăbi să tragi concluzii: cere verificare la notar și o explicație clară a efectelor
- Păstrează originalul în siguranță; documentează cum a fost găsit
- Dacă sunt suspiciuni serioase (fals, constrângere), cere consult juridic specializat
Moștenitori minori / situații de tutelă
Când un moștenitor este minor, procedurile devin mai stricte (protecție legală).
Dacă există moștenitori minori, orice act important (mai ales privind bunuri semnificative, imobile, vânzări) poate necesita aprobări suplimentare sau formalități stricte. Este un domeniu în care e foarte recomandat să ai ghidaj profesionist.
Ce se schimbă în practică
- Mai multă documentație și verificare a interesului minorului
- Actele de dispoziție (vânzare/renunțări/partaje) pot necesita condiții speciale
- Timp mai lung și risc mai mare dacă familia nu e aliniată
Regulă sănătoasă
Dacă există minori, nu improviza. Deschide dosarul la notar devreme și cere o listă clară de pași și aprobări necesare.
Succesiune internațională: bunuri în străinătate, moștenitori în diaspora
Când apar două (sau mai multe) jurisdicții, planul trebuie coordonat de la început.
Dacă defunctul a avut bunuri în străinătate (conturi, imobile, investiții) sau moștenitori trăiesc în afara României, vor apărea, de obicei, procuri, traduceri legalizate, apostile și proceduri paralele. Un notar te poate ajuta să stabilești ordinea corectă.
Semne că e un dosar internațional
- Bunuri (mai ales imobile) în altă țară
- Moștenitori care nu pot veni și au nevoie de procuri
- Documente în altă limbă sau emise de autorități străine
- Deces în străinătate (acte și recunoașteri pot fi mai lente)
Sfat pragmatic
Cere notarului o listă explicită: „ce se face în România” vs „ce se face în țara X”, în ce ordine și cu ce documente.
Conflicte și contestări: cum eviți escaladarea
Când e conflict, prioritatea este: dovezi + neutralitate + fără acte ireversibile.
Succesiunile devin conflictuale frecvent din cauza lipsei de transparență (bunuri nedeclarate), suspiciuni (retrageri, vânzări), neînțelegeri despre cote sau utilizarea unui imobil. Când conflictul crește, orice mișcare unilaterală poate face totul mai rău.
Bune practici
- Documentează: inventar, fotografii, copii după acte, cronologie
- Nu vinde și nu distribui bunuri până nu e clar cine are drepturi și în ce cote
- Folosește notarul ca „cadru” (procese verbale, acte, trasabilitate)
- Dacă suspiciunile sunt grave, cere consult juridic specializat devreme
Întrebări frecvente (România)
Pot scoate bani din contul persoanei decedate pentru cheltuieli urgente?
În practică, banca restricționează accesul până la documente succesorale. Unele bănci pot avea proceduri pentru anumite plăți (ex. pe bază de documente justificative), dar trebuie întrebat explicit și urmat procesul lor. Evită retrageri/folosirea cardului fără bază legală.
Datoriile trec automat la familie?
De regulă, datoriile sunt ale succesiunii și se achită din masa succesorală. Totuși, dacă ești co-debitor sau garant, poți avea obligații separate de succesiune. Dacă sunt datorii mari sau neclare, cere sfat profesionist.
Cât durează succesiunea?
Depinde de acte, de acordul între moștenitori și de tipul bunurilor (imobile, credite, bunuri externe). Dosarele simple pot avansa repede când actele sunt complete și moștenitorii sunt aliniați; dosarele cu litigii, minori sau acte lipsă durează mult mai mult.
Avem mai mulți moștenitori. Trebuie partaj?
Certificatul stabilește cotele, dar partajul este împărțirea concretă a bunurilor (cine primește ce). Pentru imobile, partajul/vânzarea se formalizează de regulă. Dacă există tensiuni, un acord scris și pași clari prin notar ajută mult.
Ce fac dacă nu găsim actele unui imobil?
Lipsa actelor poate bloca vânzarea/partajul. Începe prin a aduna orice copie, chitanțe, informații cadastrale, apoi cere notarului pașii concreți pentru reconstituirea/obținerea documentelor necesare.
Notă legală
Această pagină oferă informații generale pentru România și nu constituie consultanță juridică. Procedurile și drepturile depind de situația concretă (familie, bunuri, datorii, acte, jurisdicții). Dacă dosarul este complex, există conflicte, minori sau risc de datorii semnificative, discută cu un notar sau un profesionist calificat.